Daune morale de 150.000 euro acordate pentru vătămări grave într-un accident rutier

În practica instanțelor din România, stabilirea daunelor morale în cazul accidentelor rutiere presupune o evaluare complexă a suferințelor fizice și psihice ale victimei și a consecințelor pe termen lung asupra vieții acesteia. Un exemplu relevant îl constituie Decizia nr. 94/A din 27 februarie 2025 a Curții de Apel Târgu-Mureș, care oferă o analiză detaliată a criteriilor juridice utilizate pentru acordarea despăgubirilor morale în cazul unui accident rutier cu consecințe extrem de grave.

Situația de fapt și consecințele accidentului

La data de 19 august 2015, pe DN 15 E60, în localitatea Ungheni, un autotractor marca Scania care tracta o remorcă Krone a intrat în coliziune cu mai multe autoturisme, pătrunzând pe sensul opus de mers și lovind frontal un autoturism Volkswagen Golf, accident în urma căruia victima a suferit leziuni extrem de grave care, potrivit expertizelor medico-legale, au necesitat 140–150 de zile de îngrijiri medicale și i-au pus în primejdie viața.

Consecințele accidentului au fost deosebit de severe. Instanța a reținut că victima a rămas cu invaliditate de gradul I și necesitatea unui însoțitor permanent, fiind supusă unor intervenții medicale repetate și tratamente pe termen lung. Curtea a evidențiat că aceasta suferă de stenoză traheală și pareză a nervului laringian, necesitând operații periodice pentru a putea respira, precum și internări repetate în clinică de psihiatrie.

Instanța a arătat că aceste consecințe au transformat radical viața victimei, reținând că, după accident, aceasta „a fost transformată încă de la vârsta de 42 de ani într-o persoană care doar mai supraviețuiește”.

Motivarea instanței privind acordarea daunelor morale

În analiza prejudiciului nepatrimonial, Curtea de Apel a subliniat că dauna morală reprezintă atingerea adusă valorilor fundamentale ale personalității umane. În motivarea hotărârii se arată că dauna morală constă în atingerea adusă valorilor care definesc personalitatea umană, valori care se referă la existența fizică și psihică a omului, la sănătate și integritate corporală, la cinste, demnitate, onoare, la prestigiu social și profesional.

Instanța a subliniat că evaluarea acestor prejudicii nu poate fi realizată prin criterii matematice sau prin formule prestabilite, ci presupune o apreciere globală a consecințelor produse asupra victimei. Curtea a arătat că stabilirea cuantumului daunelor morale înseamnă aprecierea multilaterală a tuturor consecințelor negative ale prejudiciului și a implicațiilor acestuia pe toate planurile vieții sociale ale persoanei vătămate.

În lipsa unor criterii legale de cuantificare, instanța trebuie să analizeze intensitatea suferințelor fizice și psihice, importanța valorilor lezate și impactul asupra vieții familiale și sociale a victimei. Curtea a subliniat că atât instanțele naționale, cât și Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă in echitate, procedând la o apreciere subiectivă a circumstanțelor particulare ale cauzei, în funcție de care se stabilește întinderea reparației pentru prejudiciul suferit. Despăgubirile reprezentând daunele morale trebuie să fie rezonabile, aprecierea și cuantificarea acestora să fie justa și echitabilă, să corespundă prejudiciului moral real și efectiv suferit de părțile civile, în așa fel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără just temei a celui îndreptățit să pretindă și să primească daune morale, dar nici să nu fie derizorii.

De asemenea, instanța a reținut că este unanim acceptat că, în timp ce drepturile patrimoniale au un conținut economic, evaluabil în bani, ce poate determina cuantificarea prejudiciului material, drepturile personale nepatrimoniale au un conținut care nu poate fi exprimat material, având în vedere că ele vizează componente ale personalității umane. Cu toate acestea, despăgubirea bănească acordată pentru repararea unui prejudiciu nepatrimonial fiind, prin însăși destinația ei — aceea de a ușura situația persoanei lezate, de a-i acorda o satisfacție, o categorie juridică cu caracter special, nu poate fi refuzată, din cauza imposibilității, cu totul firești, de stabilire a unei concordanțe valorice exacte între cuantumul său și gravitatea prejudiciului la a cărui reparare este destinată să contribuie.

Repararea daunelor morale este și trebuie să fie înțeleasă într-un sens mai larg, nu atât ca o compensare materială, care fizic nici nu este posibilă, ci ca un complex de măsuri nepatrimoniale și patrimoniale, al căror scop este acela ca, în funcție de particularitățile fiecărui caz în parte, să ofere părților o anumită satisfacție sau ușurare, pentru suferințele îndurate.

Instanța a reținut că în speță s-a dovedit existența unor suferințe fizice și psihice extrem de grave, precum și deteriorarea ireversibilă a stării de sănătate a victimei.

Despăgubirea finală acordată

Analizând toate aceste circumstanțe, Curtea de Apel Târgu-Mureș a apreciat că suma acordată inițial nu reflectă în mod adecvat gravitatea prejudiciului suferit și a dispus majorarea despăgubirilor morale.

Instanța a stabilit că valoarea totală a daunelor morale trebuie să fie de 150.000 euro, arătând că această sumă asigură „un raport optim de proporționalitate între prejudiciul suferit și scopul și finalitatea pentru care se acordă astfel de despăgubiri”.

Curtea a subliniat că despăgubirile morale nu pot reprezenta o reparație integrală a suferințelor, însă ele trebuie să ofere victimei o compensație reală și echitabilă pentru prejudiciul suferit.

Relevanța deciziei pentru practica privind accidentele rutiere

Hotărârea Curții de Apel Târgu-Mureș reprezintă un exemplu relevant de jurisprudență privind evaluarea daunelor morale în cazurile de vătămări corporale grave produse prin accidente rutiere. Instanța evidențiază importanța analizării concrete a consecințelor accidentului asupra victimei și aplicarea principiului echității în stabilirea despăgubirilor.

Pentru persoanele implicate în astfel de situații, identificarea corectă a prejudiciilor și formularea adecvată a pretențiilor reprezintă elemente esențiale pentru obținerea unei despăgubiri echitabile. Practica instanțelor arată că argumentarea juridică și probatoriul medical au un rol determinant în stabilirea nivelului final al despăgubirilor acordate.

recuperari daune asigurari, avocal Cluj Napoca

Despăgubiri pentru lipsa de folosință a autovehiculului avariat

Într-o decizie definitivă recentă, biroul nostru de avocați a reușit să obțină despăgubiri consistente pentru lipsa de folosință a autovehiculului avariat într-un accident de circulație.

Problemele puse în discuție în acest dosar au vizat condițiile de acordare a unor astfel de despăgubiri și perioada pentru care trebuie să fie acordate, poziția victimei respectiv a asigurătorului fiind în mod evident contrare. În final, instanța de judecată a validat susținerile noastre și a admis acțiunea în ceea ce privește acest capăt de cerere.

În esență, instanța de apel a reținut că potrivit art. 24 din Norma 20/2017: „Prejudiciile reprezentând consecinţa lipsei de folosinţă a vehiculului avariat, inclusiv înlocuirea temporară a acestuia, sunt stabilite:
a) pe baza documentelor justificative din care rezultă costurile de înlocuire temporară a vehiculului avariat cu un vehicul de o clasa similară ori inferioară, închiriat de la entităţi autorizate cu acest obiect de activitate; (…)
(2) Perioada maximă pentru calcularea lipsei de folosinţă este:
a) perioada de indisponibilitate a utilizării vehiculului avariat ca urmare a stării tehnice, inclusiv în situaţia în care asigurătorul RCA efectuează cercetări suplimentare, şi se calculează de la momentul efectuării constatării avariilor şi introducerii vehiculului în reparaţie.
(3)Neefectuarea constatării din culpa asigurătorului RCA, în termenul prevăzut la art. 18 alin. (4), îndreptăţeşte persoana prejudiciată să solicite plata despăgubirii pentru lipsa de folosinţă, din momentul depăşirii termenului de constatare până la data efectuării acesteia.
(4) În cazul reparaţiei vehiculului avariat, perioada maximă de indisponibilitate reprezintă timpul normal de reparaţie transformat în zile de lucru prin împărţirea la patru a timpului normat de reparaţie, la care se adaugă orice întârziere nejustificată cauzată de către asigurătorul RCA.”
În urma accidentului, autoutilitara marca DAF cu nr. de înmatriculare (…) a suferit avarii majore, fapt ce a dus la indisponibilizarea acesteia până după efectuarea reparaţiilor. În toată această perioadă intimata nu şi-a putut desfăşura activitatea cu acest autovehicul, fiind o pierdere importantă, întrucât are ca obiect principal de activitate cod CAEN 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri şi contracte de transport în derulare pe care trebuie să le execute. Pentru a înlocui autovehiculul avariat a trebuit să închirieze o altă autoutilitara, în baza Contractului de închiriere nr. (…) încheiat cu (…), cu începere din (…), prelungit în mai multe rânduri prin acte adiţionale.


Condiţia prevăzută de art. 24 din Norma 20/2017 era îndeplinită având în vedere că societatea (…) era autorizată să desfăşoare activităţi de închiriere autovehicule conform cod CAEN 7712.
Prin urmare a dovedit lipsa de folosinţa a autovehiculului avariat şi înlocuirea acestuia cu un alt autovehicul de la o societate ce are ca obiect de activitate activitatea de închiriere, fiind îndeplinite toate condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea acestor despăgubiri.


În apelul formulat, asigurătorul, cu privirile la dreptul intimatei de a beneficia de înlocuirea autovehiculului avariat, apreciază că sunt incidente dispoziţiile art. 25 alin. 4 din Norma 20/2017, respectiv ca se datorează despăgubiri doar pe durata efectuării reparaţiilor. În realitate, art. 25 din Norma 20.2017 reglementează 2 situaţii diferite:
– dispoziţiile art. 25 alin. 2 lit. a ale acestui act normativ, pentru perioada prealabila introducerii în reparaţie a autovehiculului, respectiv intre data constatării avariilor şi data introducerii vehiculului în reparaţie;
– dispoziţiile art. 25 alin. 4 pentru perioada efectuării reparaţiilor.
În acest mod a reţinut şi instanţa de fond, respectiv „dispoziţiile art. 25 alin. 4 din Norma ASF se refera la situaţia reparaţiei vehiculului avariat, insa nu este cazul din speţa, astfel ca nu este aplicabilă.”


Prin urmare, soluţia instanţei de fond de acordare a sumei de (…) lei reprezentând contravaloare lipsa de folosinţa a autovehiculului, este pe deplin întemeiată.

servicii juridice Cluj > avocat Cluj > avocat daune accidente > avocat recuperari daune > avocat recuperari creante > recuperari daune accidente > recuperari daune CASCO > recuperari daune asigurari profesionale > recuperari daune asigurari speciale > avocat dreptul muncii > drept societar > drept civil > drept administrativ > drept comercial > dreptul transporturilor > drept contraventional > proprietate intelectuala > raporturi intre profesionisti > casa de avocatura Cluj-Napoca > cabinet avocatial Cluj-Napoca > avocat Horea Gorde > avocat Florentin Grecu > cabinet avocatura Grecu Gorde >

recuperare daune leziuni din accidente de circulatie

Leziuni frecvente din accidente

Un accident de masina poate provoca rani grave in aproape orice parte a corpului. Citeste mai mult „Leziuni frecvente din accidente”

avocat Cluj - cel mai bun avocat daune accidente auto

Decizie ICCJ – Măsura preventivă a interdicției inițierii, ori, după caz, suspendării procedurii de dizolvare sau lichidare a PJ

Prin Decizia nr. 18 din 7 septembrie 2020, motivată recent și publicată în Monitorul Oficial al României Citeste mai mult „Decizie ICCJ – Măsura preventivă a interdicției inițierii, ori, după caz, suspendării procedurii de dizolvare sau lichidare a PJ”

avocat cluj napoca, cabinet avocatura cluj

Teren agricol extravilan – conditii si pasi pentru vanzare

Terenurile extravilane reprezinta spatiul situat in afara limitelor satelor, comunelor sau oraselor destinat Citeste mai mult „Teren agricol extravilan – conditii si pasi pentru vanzare”

Decizie ÎCCJ – Cel ce încredințează un vehicul unei persoane aflate sub influența alcoolului răspunde penal doar dacă persoana în cauză are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge

Prin Decizia nr. 14/25.05.2020, publicata in Monitorul oficial nr. 135/10.02.2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a stabilit un element important în ceea ce privește vinovăția făptuitorului în cazul infracțiunii de încredințare a unui vehicul unei persoane despre care știe că se află sub influența alcoolului, faptă prevazută de art. 335 alin (3) Cod penal.

Decizie ÎCCJ – Cel ce încredințează un vehicul unei persoane aflate sub influența alcoolului răspunde penal doar dacă persoana în cauză are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge

Citeste mai mult „Decizie ÎCCJ – Cel ce încredințează un vehicul unei persoane aflate sub influența alcoolului răspunde penal doar dacă persoana în cauză are o îmbibație alcoolică de peste 0,80g/l alcool pur în sânge”

avocat despagubiri Cluj-Napoca, avocat daune accidente Cluj

Despăgubiri în timp record pentru victime accident auto str. Horea, Cluj

Despăgubiri în timp record pentru victimele accidentului de pe str. Horea din Cluj-Napoca. Citeste mai mult „Despăgubiri în timp record pentru victime accident auto str. Horea, Cluj”